Dragostea Nu Este Invidioasa

Dragostea Nu Este Invidioasa

Continuand studiul nostru Biblic despre caracteristicile dragostei asa cum ne sunt prezentate in 1Corinteni 13, ajungem acum la o serie de caracteristici care ne spun ceea ce nu este dragostea. Datorita faptului ca noi toti ne-am nascut cu o fire pacatoasa, am dat dragostei noastre caracteristici si manifestari care sunt total opuse cu dragostea lui Dumnezeu. Cand ne-am intors la Cristos in urma lucrarii de mantuire, am primit o natura noua.. Dumnezeu ne face creatii noi si face ca Duhul Sau sa vina si sa locuiasca in noi. Curand, insa descoperim ca inca mai exista anumite trasaturi ale "vechiului eu" pe care Dumnezeu vrea sa le schimbe. Unul dintre aceste pacate pe care toti le-am comis si probabil, intr-o oarecare masura, inca le mai comitem este cel al invidiei. Biblia ne spune ca daca vrem sa umblam in dragoste, trebuie sa tratam invidia din vietile noastre pentru ca "dragostea nu este invidioasa".

Pentru a intelege ce este invidia si in ce fel este ea opusa dragostei, haideti sa privim la cateva dintre multele exemple de oameni, furnizate de Scriptura, care au cazut in pacatul invidiei.

CAIN SI ABEL

Una dintre primele secvente de invidie din Biblie o intalnim in Geneza capitolul 4. Aici il vedem pe cei doi copii ai lui Adam si Eva aducand jertfe Domnului. Biblia spune ca Dumnezeu a avut consideratie fata de Abel si de jertfa lui dar fata de cea a lui Cain nu. Care a fost atunci reactia lui Cain? Versetul 5 spune ca el s-a maniat foarte tare si, dupa cum stim, si-a ucis fratele.

Te-ai maniat vreodata pe cineva care era binecuvantat de Dumnezeu, gandindu-te ca tu ai merita acele binecuvantari? Poate te-ai intrebat de ce rugaciunile lui intotdeauna primesc raspuns si in viata ta niciodata nu se schimba nimic. Poate cineva poseda lucruri pe care tu le doresti neaparat si faptul ca el le are si tu nu te face sa te infurii pe el. Sau poate cineva are fizicul mai atractiv decat tine si incerci sa gasesti lucruri rele pe care sa le spui despre el, pentru ca ai vrea cu adevarat sa arati si tu la fel de bine ca si el. Fi, insa, atent! Invidia a inceput sa se inradacineze in viata ta si, ca si Cain, curand te vei face si tu vinovat de crima. Probabil ca nu fizic, dar se poate omora cu limba sau cu gandul. Ne bucuram noi, oare, cu fratele nostru atunci cand este binecuvantat de Dumnezeu sau devenim invidiosi pe el? Dragostea nu este invidioasa.

DAVID SI SAUL

Exemplul urmator ne duce in 1Samuel capitolele 17 si 18, unde citim despre cunoscuta povestire despre David si Goliat. Armatele Filistenilor si cele ale lui Israel stau fata in fata gata de lupta cand marele luptator Filistean, Goliat, sfideaza armata lui Israel cerandu-le un adversar care sa-l infrunte. In cazul in care Goliat ar fi fost infrant, Filistenii ar fi devenit robii lui Israel. Filisteanul avea, insa, peste 3 metri inaltime si de aceea nimeni dintre Israelieni nu indraznea sa-l infrunte. Astfel ca timp de patruzeci de zile a batjocorit Goliat pe Israel cu provocarea sa. Iata, insa, ca David, un tanar pastor, venit in tabara israelita sa aduca provizii fratilor sai mai mari, care erau soldati in armata regelui Saul, auzind batjocurile lui Goliat, porneste sa-l infrunte cu curajul si taria primite de la Domnul si il omoara pe Filistean cu o piatra, dupa care ii taie capul. Flistenii fug, apoi, infranti din fata armatelor lui Israel. Ca rezultat, Saul ii da lui David conducerea armatelor lui Israel si Biblia spune ca de oriunde era trimis, el se intorcea biruitor. Astfel ca, pe cand se intorceau din razboi, femeile ieseau in intampinarea lor cantand cu bucurie despre victoria Israelului impotriva Filistenilor. Ele cantau: "Saul a batut miile lui, - iar David zecile lui de mii." Iti poti imagina cat de jenat trebuie sa se fi simtit Saul, vazad ca David primeste mai multe laude si mai multa glorie decat el. La urma urmei, el era regele. Biblia spune ca Saul s-a maniat foarte tare pe David si din acel moment s-a hotarat sa-l omoare. Ce i-a starnit regelui Saul aceasta manie arzatoare? Invidia. El nu putea sa suporte sa vada cum acest pastor tanar primeste mai multa recunoastere decat el.

Dar tu? Te umpli de invidie atunci cand prietenul tau primeste intr-un grup mai multa atentie decat primesti tu? Poate el sau ea are o personalitate care se exteriorizeaza atragandu-i pe ceilalti. Iar noi devenim furiosi si jigniti ca nu suntem noi centrul atentiei. Suntem noi dispusi sa ne smerim si sa ne multumim cu acceptarea pe care Dumnezeu o manifesta fata de noi? Sau vom umbla mereu dupa recunoasterea din partea oamenilor? Daca ramanem la a doua varianta, deseori ne vom gasi in situatii care ne vor starni invidia.

Invidia poate sa imbrace si o forma religioasa, dupa cum vom vedea in ultimul nostru exemplu.

FARISEII

Acesti lideri religiosi evrei au intrat prima oara in atentia noastra in timpul vietii si lucrarii lui Isus pe pamant. vedem opunandu-se in mod constant umblarii Lui si invataturii Lui, pentru ca in final sa Il predea romanilor pentru a fi crucificat. Cu toate acestea motivul lor nu a scapat lui Pilat. Matei 27:18 spune: "Caci (Pilat) stia ca din pisma dadusera pe Isus in mainile lui. Pentru ca El nu urma traditia lor, Fariseilor nu le-a placut atentia pe care o primea Isus. Isus a aratat lumii care este motivatia lor:

"Toate faptele lor le fac pentru ca sa fie vazuti de oameni. Astfel isi fac filacteriile late, isi fac poalele vesmintelor cu ciucuri lungi, umbla dupa locurile dintai la ospete si dupa scaunele dintai in sinagogi, le place sa le faca oamenii plecaciuni prin piete si sa le zica: `Rabi! Rabi!'" (Matei 23:5-7)

Vedem, deasemenea, in Fapte 5:17; 13:44,45 si 17:5, cat de invidiosi erau pe Pavel si pe ceialalti ucenici. Fariseii ii urau pe acesti oameni din cauza numarului mare de oameni care ascultau invatatura lor si erau convertiti.

"In Sabatul viitor, aproape toata cetatea s-a adunat ca sa auda Cuvantul lui Dumnezeu. Iudeii, cand au vazut noroadele, s-au umplut de pisma, vorbeau impotriva celor spuse de Pavel si-l batjocoreau." (Fapte 13:44,45)

Oar noi nu ne purtam, cateodata, ca si Fariseii atunci cand vedem la alte biserici mergand mai multa lume decat la a noastra, sau atunci cand cineva prefera o alta denominatie. Suntem noi, oare, mai interesati ca oamenii sa vina la biserica noastra si sa urmeze traditia noastra, decat ca oamenii sa vina la Isus Cristos si sa-L urmeze pe El? Avem noi, oare, impresia ca am putea sa predicam mai bine decat cel care a fost ales sa fie invatatorul sau pastorul nostru? De ce nu vin oamenii la mine sa-mi asculte extraordinara intelepciune? Putem usor sa cadem intr-o invidie religioasa ca cea a Fariseilor si sa incetam sa mai umblam in dragoste pentru fratii si surorile noastre in Domnul. Dragostea nu este invidioasa.

Deci, dupa cum am vazut din aceste exemple, invidia poate sa apara in mai multe forme, dar radacina oricarei forme de invidie este mandria. Este un egocentrism fara consideratie pentru altii; si cand apare in Trupul lui Cristos, inevitabil va duce la diviziune daca nu este combatuta.

"Caci acolo unde este pisma si duh de cearta, este tulburare si tot felul de fapte rele." (Iacov 3:16)

"De unde vin luptele si certurile intre voi? Nu vin oare din poftele voastre, care se lupta in madularele voastre? Voi poftiti si nu aveti; ucideti , pismuiti si nu izbutiti sa capatati; va certati si va luptati si nu aveti..." (Iacov 4:1,2)

Oare nu ar trebui ca biserica sa fie diferita de lume? Pavel le-a spus corintenilor (1Corinteni 3:3): "... In adevar, cand intre voi sunt zavistii, certuri si dezbinari, nu sunteti voi lumesti si nu traiti voi in felul celorlalti oameni?" El spune ca ei se purtau ca si ceialalti oameni care nu aveau o relatie cu Domnul. Spunea ca sunt lumesti. Invidia, dupa cum vedem in Galateni 5:20, este unul dintre sentimentele lumesti.

Pavel ne da solutia pentru a invinge acest pacat al invidiei:

"Sa traim frumos, ca in timpul zilei, nu in chefuri si betii; nu in curvii si fapte de rusine; nu in certuri si in pizma; ci imbracati-va in Domnul Isus Cristos si nu purtati grija de firea pamanteasca, pentru ca sa-i treziti poftele." (Romani 13:13,14)

Inca o data vedem ca raspunsul este sa ne punem increderea in Isus Cristos, sa Ii dam Lui voie sa-Si traiasca viata Lui in dragoste prin noi. Duhul Lui, care este in noi, ne va da noua victorie asupra pacatului invidiei, inlocuind-o cu dragoste. Haideti sa ne recunoastem incapacitatea si sa ne bazam pe Cel care iubeste cu o dragoste perfecta, pentru ca dragostea nu este invidioasa.