La Putna

LA PUTNA 

de Profesor Mircea Aanei

Pădurile mari din Țara de Sus
Țin minte glasul lui Ștefan cel Mare,
Și-n piatra credinței fără apus
Cioplită-i borna vechilor hotare.

La Putna se-aude toaca din veac
Și amintire de dangăt răsună;
Cât apele și codrii verzi nu tac,
Trecutul cu prezentul se cunună.

E dulce zvon de tropar bizantin
În preajma candelei voievodale;
Fum de tămâie se leagănă lin,
De-a pururea slavă Măriei Sale!

Pe Dealul Crucii iarăși suind,
Prin aburi de rouă vechi umbre învie,
Și-n zorii dalbi, cu ecou de colind,
Alaiul domnesc se prelinge-n vecie...