Soarta omului
Uneori, desi nu vrei
In viata-ti faci un temei
Si incerci sa faci ceva,
Sa schimbi lumea tu ai vrea.
Dar, zbatandu-te-n zadar
Soarta tie-ti joaca iar
Feste multe cu duiumul
Si te face sa-ncurci drumul.
Atunci, tu esti suparat,
Spui ca tot s-a terminat
Si-ntorc fila, crezand, poate
Ca nu mai poti da din coate
Poate, tu ai vrea sa mori
Fiindca, nu mai poti sa zbori
Pan’ la floarea cea frumoasa
Ce-ai zarit-o pe fereastra.
Oare-i bine ce-ai facut?
De ce totul te-a durut?
De ce nu poti sa-mplinesti
Visurile ce gandesti ?
Intrebari ce nu-ti dau pace ;
Nu-ntelegi, nu ai ce face ?
Visul pare-acum pierdut,
Doar o sansa tu ai vrut ?
Viata asta-i dureroasa
Si foarte rar bucuroasa.
Toti cei care te-nconjoara,
Pe toti inima-o sa-i doara.
Poate-acum va aparea
O stea ce va lumina
Frunta ta ingandurata
Si inima cea patata.
Apoi, iar vei suferi
Fiindca iarasi vei primi
Rani multiple pe la spate
Ce de viata iti sunt date.